sâmbătă, 30 august 2008

Este suficient pentru rugbyul romanesc doar un mare succes managerial? (1)

Fara discutie, contractul FRR cu SRTv, prin care rugbyul nostru pentru o perioada de 3 ani, prin aproximativ 100 de jocuri ale echipei reprezentative si ale diviziei nationale de seniori, va fi prezent pe ecranele telespectatorilor la cele doua principale canale nationale, este un succes remarcabil.

In primul rand valoarea financiara este importanta, mai ales ca pana acum daca frr era interesata de transmiterea unui joc al echipei reprezentative trebuia sa plateasca. Este importanta si pentru ca bugetul frr nu va fi niciodata suficient pentru nevoile unei activitati ample, dar si in conditiile unor investitii ne rentabile (se poate face o lista lunga de astfel de risipe); unde mai punem ca nici sponsorii principali nu ies cu sume prea mari, chiar daca pretind, si li se acorda, titulatura primei noastre divizii.

Dar foarte important, extrem de important, este pentru rugbyul nostru prezenta permanenta in programe si pe ecranele tv din toata tara a evenimentelor sale importante, fapt ce (interesant sau nu pentru imensa majoritate) va constientiza lumea de existenta acestui sport, si asta este extraordinar. De aceia si consider ca acest succes managerial trebuie din plin valorificat, fie in raspandirea larga a rugbyului in teritoriu, fie in intarirea si imbogatirea valorica a acestuia.

Nu stiu ce s-a vrut sa se spuna in declaratia pricipala prin: "este un pas decisiv spre profesionalizare" , si nici ce si cum - strategic, pregatesc oficialii federali (numeroasa echipa de tehnicieni sau comisia tehnica a acestui for) in vederea maximizarii acestui eveniment.

Cand vorbesc de o anume strategie pentru a valorifica la maximum respectivul contract ma gandesc la un program amplu de schimbare rapida a imaginii si a fondului rugbyului nostru. Da da, numai printr-o schimbare rapida si substantiala vad posibilitatea de a prezenta telespectatorilor un joc, cat de cat, asemanator cu cel transmis din alte parti, adica un spectacol placut de vizionat, o eventuala tentatie de cunoastere sau practicare.

Echipele trebuie sa fie pregatite cu exigenta prezentarii unui joc variat - cu prioritate pentru joc deschis, cu faze prelungite de atac, cu ritm sustinut etc. Stiu, nu este usor, dar cel putin proiectul transformarii stilului nostru de joc (asa de fragmentat de greseli de tehnica elementara si regulament, abuziv in jocul cu piciorul, lipsit de valente creatoare, chiar de rezistenta fizica la solicitarile specifice etc.) trebuie sa determine preocupari si reactii pozitive la toate nivelele, pentru a se prezenta in televizari rugbyul ca un spectacol atractiv.

Ce ar insemna asta?

- in primul rand, jocul insasi trebuie sa aibe o nota de spectacol, marcat de un evident obiectiv ofensiv (atacuri variate si contraatacuri) , in care fazele prelungite sa fie un indiciu clar urmarit; deasemeni, limitarea la maximum a fragmentarii jocului (prin greseli tehnice sau de regulament, exagerari la scoaterea balonului afara, limitarea solicitarilor de asistenta medicala etc.); automat aceasta exigenta ar trebui sa influenteze fondul procesului de instruire (cuaccentul pe perfectionarea tehnica, pe exprimarea tactica constructiva sau pe cresterea capacitatii fizice), care tebuie sa preocupe de alta factura (decat pana acum) tehnicienii si jucatorii. Acesta este primul mare avantaj ce-l poate aduce concret fericitul contract pentru rugbyul nostru, cu conditia de a fi tratat profesionist si responsabil. Aceasta ar insemna schimbarea conceptiei generale despre competitie, in care disperarea pentru locul de clasament trebuie schimbata cu preocuparea in practicarea unui joc mai complet, mai aproape de evolutia acestuia la nivel mondial.

- comportamentul jucatorilor si al oficialilor trebuie sa fie impecabil – exemplificand marile atribute etice ale jocului de rugby.

- asistenta si intreg ambientul organizatoric trebuie sa fie o pledoarie in plus pentru frumoasa si civilizata lume a rugbyului, perceputa de telespectatori drept benefice influente educative ale acestui joc sportiv.

- ar mai insemna si specializarea serioasa a comentatorilor, care, prin nota emotionala si pertinenta maxima in comentariu, imbogatesc spectacolul si poate uneori chiar il completeaza.

Ei bine, pentru aceasta oficialii federali, responsabilii si organizatorii teritoriali, intreg corpul de tehnicieni si jucatorii insasi, au mult de lucru. Ce s-a prevazut, ce s-a proiectat si mai ales demarat deja in teritoriu (avand in vedere timpul scurt pana la inceperea sezonului) pentru accelerarea imbunatatirii spectacolului nostru rugbystic (plecand chiar dela ultimile nereusite televizate), ramane sa aflam sau sa vedem mai tarziu.

Exigentele spectacolului rugbystic, pentru a fi serios luate in seama de echipe, consider ca ar trebui evidentiate si de punctarea jocului in consecinta (pe langa punctarea regulamentara acordarea a inca unui punct pentru spectacol). Aceasta apreciere ar putea fi obiectivizata prin numarul fazelor de atac si contraatac, numarul fazelor prelungite, numarul intreruperilor etc., etc.

Exigentele unui joc spectaculos, ce ating in primul rand echipele candidate la transmiteri televizate (cointeresate si financiar de cota parte din beneficiu – acest argument trebuind sa fie riguros folosit ca un stimulent de perfectionarea jocului), ar trebui extins in timp si la celelalte esaloane.

Deh, asa inteleg eu marele avantaj in contul rugbyului al acestui spectaculos contract, cum si (cu ceva imaginatie si optimism) descifrarea acelei lapidare declaratii ca acest succes managerial "este un pas decisiv spre profesionalizare" .

Niciun comentariu: