luni, 5 noiembrie 2007

Infrangerile sunt dureroase, dar si motiv de invataminte

Stimati iubitori de rugby
"înfrângerile sunt dureroase dar si motiv de învataminte"
Gândind la dificultatile si complexitatea situatiei reprezentativei noastre am considerat de datoria mea în a trage un semnal de alarma la începerea pregatirilor pentru actuala campania internationala a echipei reprezentative. Pentru ca n-a sensibilizat cum ar fi trebuit si considerându- l de actualitate, mai ales în perspectiva unui joc mult mai dificil cu Portugalia ce poate atrage o adevarata catastrofa, iata redau integral interventia mea facuta particular, la 27 octombrie a.c., unor persoane direct implicate în conducerea nationale.
„Domnilor,
Imi cer scuze daca inoportunez cumva, dar m-am simtit obligat de a va alerta, mai mult decât banuiesc ca sunteti, în legatura cu situatia extrem de critica în care se gaseste astazi reprezentativa nationala.
Ei bine, consider ca este riscul mare ca aceasta tânara echipa sa clacheze grav atât la socul puternic cu un adversar matur si ambitios, cât si la presiunea psihica pentru o manifestare de maxima responsabilitate, pentru care, fie vorba între noi, nu este sustinuta de posibilitati prea grozave si nici de o pregatire adecvata. Cred ca nu trebuie mizat excesiv pe faptul ca au facut niste jocuri bune cu un an în urma, ca acum sa se angajeze jocul cu rusii cu acesti tineri jucatori aproape nepregatiti (fara nici-un joc serios de pregatire-verificar e).
Apoi, niciodata o schimbare de generatie nu se face în totalitate. Tinerii jucatori, debutanti la nivel superior sau în obiective responsabile, au nevoie de suportul fizic, tehnico-tactic, dar mai ales psihologic al celor experimentati. Nu-i lipsiti de acest suport, si asta pentru interesul national.- de palmares, dar si metodologic - de asigurarea unui proces logic, firesc, pentru construirea unei noi echipe.
Va sugerez sa recurgeti la orice demers, oricât de mult ar costa si sa aduceti cel putin 2-3 înaintasi si 1-2 troacari pentru consolidarea echipei. Pentru interesul national mai faceti un compromis, dar care este absolut necesar si obligatoriu. Prevad, ca daca nu-l veti face acum, veti fi obligati sa-l faceti ulterior si bine înteles într-o conjunctura mult mai dificila.
Abordarea din plecare a acestei dificile întâlniri cu obiectivul victoriei secundar, asa cum s-a si declarat, este complet gresita, mai ales ca la presiunea adversarului, si cu siguranta si limitarea posesiei, nu se poate hazarda (decât cu riscul de a fi utopici) în impunerea unui joc complet schimbat, spre deschiderea si spectaculozitatea acestuia. S-ar putea face asta foarte bine într-un joc amical, într-un joc cu un adversar mai subtire, dar nu cu rusii care, mai mult ca sigur, ne vor pune si mari probleme de aparare.
Retineti, toata lumea vrea cu rusii victorie si nu alte umilinte.
Cu toata atentia,
Vasile Constantin-Mao
PS. Ar trebui tratate corespunzator toate cazurile selectionabililor sau internationalilor nostri, si asta cu atât mai mult cu cât numarul si valoarea acestora „nu da pe afara”. Daca lipsa lui Mitu de la CM (care ar fi putut modifica, chiar si radical, prestatia si performantele echipei) nu este clarificata sau însusita de catre cineva, lipsa celor doi tineri talentati (si iata în situatia de fata si mai experimentati) din lotul reprezentativ, pe nu stiu ce motive, este de o gravitate extrema. Daca sunt plafonati cum se vorbeste, sau daca la CM n-au facut mare brânza, terbuie vazut cum si-au batut joc tehnicienii nostri de niste mari promisiuni, sufocându-i pur si simplu cu suprasolicitarile întrun timp foarte scurt pe la toate reprezentativele nationale (vedeti mesajul 519 din site-ul stiri_rugby) . Ma îndoiesc ca acum s-a ales calea cea mai corecta pentru recuperarea si valorificarea talentului acestora în favoarea rugbyului românesc.”
Am facut interventia de fata si pentru ca din declaratiile dupa joc (vezi Doamne, de vina este numai campionatul nostru foarte slab), nu reiese o atitudine matura si responsabila, asa cum impune o reprezentare internationala.
Va transmit cele mai bune gânduri si urari de bine,
Vasile Constantin-Mao

Niciun comentariu: